Istoria artificiilor şi a petardelor

 

     Tehnica fabricării materialelor inflamabile (şi a artificiilor) poartă numele de pirotehnie. Petardele reprezintă un anumit tip de artificii, care produc prin explozie un zgomot puternic. Ele erau utilizate în mod obişnuit mai multe în acelaşi timp, sau imediat una după alta '' în serie, la celebrarea Anului Nou Chinezesc, la nunţi, înmormântări, diverse inaugurări, etc.

     Termenul de artificii în sens larg se referă la totalitatea mijloacelor de obţinere de efecte vizuale şi auditive prin combustie sau explozie.

     Principalele ingrediente ale artificiilor au rămas aceleaşi de 1.000 ani: 75% nitrat de potasiu, 15% cărbune de lemn, 10% sulf, toate sub formă de pulbere. Această pulbere arde energic imediat ce este aprinsă, dar nu izbucneşte şi nu face zgomot.

     Istoria artificiilor începe în urmă cu 2.000 de ani, în China. Alchimiştii vremii erau în căutarea unui elixir care să le asigure imortalitatea. Deşi nu ar reuşit să descopere reţeta nemuririi, din încercarea lor avem acum cele mai spectaculoase lumini efemere, folosite în momente festive.

    Substanţa descoperită în demersul grandios al alchimiştilor chinezi avea în compoziţie azotatul de potasiu, cărbune şi sulf; sau praful de puşcă cunoscut azi. Evoluţia artificiilor de la formula iniţială a durat încă 1.000 de ani, când un călugăr, Li Tian, a descoperit că praful de puşcă pus într-un tub de bambus şi aprins rezultă într-o explozie impresionantă de sunete şi lumini. Astfel s-au născut artificiile.

    Culorile din stelele proiectate în aer sunt săruri metalice. Roşul se obţine din utilizarea carbonatului de litiu şi săruri de stronţiu. Stronţiul este un metal alb-argintiu, maleabil şi ductil, iar sărurile acestui element chimic sunt folosite în pirotehnie, dar şi în fizică nucleară şi în medicină. Litiul, metal alcalin moale şi foarte uşor, are şi el tot culoarea argintie. Combinaţia elementelor având la bază aceste două metale însă creează artificiile roşii.

    Pentru a produce un efect luminos argintiu, artificiile au în compoziţie magneziu, aluminiu sau titan.

    Lianţii au rolul de a menţine stelele grupate, făcând artificiile mai stabile şi reducând probabilitatea ca acestea să explodeze când nu este cazul.